INVESTIM IN IASI – Proiecte ale institutiilor publice- Interviu Raluca Filip | Raluca Filip Iasi - Consultant management independent- Consultant afaceri din Romania

INVESTIM IN IASI – Proiecte ale institutiilor publice- Interviu Raluca Filip | Raluca Filip Iasi - Consultant management independent- Consultant afaceri din Romania

Are principii, institutia ta publica? | Raluca Filip Iasi - Consultant management independent- Consultant afaceri din Romania

Are principii, institutia ta publica? | Raluca Filip Iasi - Consultant management independent- Consultant afaceri din Romania

Abilităţile manageriale

Abilităţile manageriale

Scutul anti-regrete

Caut scut anti-regrete. Sunt dispusa sa platesc pretul cerut, fara negocieri inutile. Faptul ca nu am unul si nici nu stiu sa-mi fac, ma incurca in viata de zi cu zi.

Stiu din ce e format, stiu cum arata pentru ca il tot vad la alti oameni in jurul meu, am incercat sa-mi construiesc si eu insa in zadar.

Caracteristici:

• un camp energetic sferic  cu diametru de doi metri (ca o bula invizibila ce inconjoara subiectul)
• in primele secunde ale fiecarui rasarit se poate vedea cu ochiul liber, arata ca un balon de sapun murdar si cenusiu
• odata activat nu se mai poate dezactiva, asa am auzit 

Persoana care il are, actioneaza astfel:

• ia cu usurinta decizii chiar daca nu are toate informatiile despre optiunile in cauza
• nu ii pasa ca poate afecta vietile altor persoane reale
• considera ca detine adevarul absolut, nu doar un punct de vedere
• in cazul in care afecteaza in mod negativ vietile unor persoane reale, nu ii pasa catusi de putin
• are regrete strict legate insa de persoana proprie, nu si de suferinta provocata altora
• lipsa de regrete fata de consecintele propriilor actiuni asupra altora este reala si nu aparenta
• lipsa empatiei se manifesta in cazul in care interesul personal primeaza
• doar interesul personal primeaza

Da, as vrea sa am si sa folosesc un scut anti-regrete in anumite momente. 

As putea insa, sa-l dezactivez cand vreau? Daca as sti exact cum functioneaza…

Asadar, daca vedeti un scut anti-regrete scos la vanzare (poate fi si un model mai vechi), aveti unul in plus sau gasiti vreunul dezactivat, va rog sa-mi dati de veste.

Vreau sa-l dezasamblez, sa vad cum functioneaza, sa inteleg care-i sunt mecanismele interioare. 

O constiinta normala capabila de regrete si remuscari, educatia, capacitatea de empatie si spiritul de toleranta ne fac fiinte sociale. Cand intalnesti creaturi carora le lipseste unul dintre aceste atribute, ai pornirea sa te porti in oglinda. 

Iti place, dar, ce vezi in oglinda?

 de la Raluca Filip

Ce tip de creier aveti?

O recenta (re)lansare a unui telefon mi-a adus aminte de o intamplare de acum doi ani.

Eram un interesat participant al unui seminar despre business, antreprenoriat si inovatie. Moderatorul panelului de speakeri, organizator al seminarului de altfel, isi intreaba la un moment dat invitatii, foarte plin de sine: “Dumneavoastra ce tip de telefon aveti? Ia sa vedem!?!”

Am fost neplacut surprinsa, din mai multe motive:

1.Mesajul transmis publicului, grupului tinta din fata invitatilor, a fost distorsionat.

In sala erau o multime de tineri (cred ca eu eram un fel de pensionara printre ei) foarte atenti la ce aveau sa transmita speakerii si organizatorul. Tineri frumosi, entuziasti, (inca) nealterati de jungla cotidiana a adultilor. Tineri care ar trebui incurajati sa-si foloseasca abilitatile si creierul chiar si DUPA ce reusesc intr-un domeniu – pentru a se mentine in top SI pentru a face bine in jurul lor.

2.Limitarea organizatorului

Ce a transmis publicului, moderatorul seminarului, prin aceasta interventie? “Fa-ti un business ca sa-ti poti cumpara cel mai tare telefon si apoi sa te lauzi cu el” J

Un organizator de evenimente, un moderator/ facilitator, trebuie sa fie preocupat de grupul sau tinta, sa spuna ce are de spus adaptat publicului din fata sa. Ca-n filmele americane – mesajul “moralizator” e impachetat si livrat vrei nu vrei, indiferent de subiect. Preocuparea pentru public si pentru mesajul transmis – impreuna cu ale sale consecinte – ar trebui sa fie maxima.

3.Snobismul invitatilor

Invitatii, care mai de care, si-au pus-o pe masa. Tehnologia. J Evident, cele mai noi modele de telefoane – despre care s-a facut vorbire jumatate din timpul alocat seminarului.

Un singur invitat, speaker, a refuzat sa intre in jocul moderatorului si a spus simplu: “Nu este relevant ce telefon am. Am cel mai bun telefon, unul care nu poate fi ascultat. Nu conteaza ce telefon ai sau ce masina conduci daca stii ce valoare ai”

Mi-a placut foarte, foarte mult raspunsul sau pentru ca:

- nu a intrat intr-un cadru impus

- a folosit umorul ca sa evite un raspuns irelevant si ca sa dea un raspuns foarte relevant

- a dovedit ca a ramas “smart” in continuare, neavand nevoie de un telefon care sa-i preia functiile creierului.

- si-a asumat un rol de model si un mesaj model pentru tinerii din fata sa care au inteles ce au avut a intelege.

Unii ar fi tentati sa comenteze mai departe motivele pentru care speakerul-model nu a dezvaluit ce telefon foloseste. “Sigur nu era ultima generatie si i-a fost rusine”, “A vrut sa fie remarcat, dand un raspuns altfel” si asa mai departe, carcotasi intotdeauna gasesti.

Eu am fost si sunt convinsa ca a fost sincer si constient de mesajul sau. Pentru carcotasi tin sa precizez ca in pauza de cafea a seminarului respectiv, speakerul-model (de multi ani manager al unui dealer auto de top pe piata de profil) a dat cateva scurte telefoane. Eu si trei sferturi din sala - nu ne-am putut abtine si ne-am uitat pe furis la telefonul sau. Un model cu nimic mai prejos decat celelalte, super-laudate. Cu siguranta nici caii putere stapaniti de el nu-s putini cat despre a se face remarcat, cred ca a depasit aceasta faza J

Asadar, o intrebare inspirata in cadrul unui seminar despre business, antreprenoriat si inovatie ar fi “Dumneavoastra ce tip de creier aveti? Ia sa vedem daca este “smart” si cum il puneti la treaba!?!”

Legenda:

Snob/snoaba, din fr. snob = persoana care admira si adopta fara discernamant si cu orice pret tot ce este la moda (DEX)

Wikipedia = un snob este o persoana care crede in egalitatea dintre statutul social si valoarea umana. Snobismul este credinta ca bogatia este cauza sau rezultatul superioritatii, sau ambele.

Cine nu munceste, nu greseste. Dar nici nu reuseste.

Mi s-a spus de multe ori ca “imi caut de lucru” in sensul peiorativ de “a cauta necazul cu lumanarea”.

Da, vreau sa pun in practica multe idei nu doar sa vorbesc despre ele si despre “cum ar fi sa”. Prefer sa actionez cu resursele pe care le am la dispozitie apoi sa analizez ce nu a mers cum am planificat – pentru ca data viitoare sa fie si mai bine.

Trebuie sa recunosc ca de cateva ori am regretat atitudinea mea “pro-activa”.

Si cu toate astea nu ma pot abtine, in ciuda zicalei “Cine nu munceste, nu greseste”.

Doar ca eu mai adug ceva. Da, Cine nu munceste, nu greseste. Dar nici nu reuseste.

O fi dorinta de succes. O fi latura mea “umanisto-pacifista” de a ma implica in evenimente care sa aiba si un mesaj de transmis nu doar sa “sune bine”. O fi samanta de schimbare care s-a transformat intr-un baobab deja. O fi orgoliu. O fi altceva, nu stiu. Cert e ca n-am stare. 

Dupa fiecare actiune, de mica sau mare amploare, imi spun in barba (actiunea mea, barba mea - care barba nu seamana cu a Conchitei J) ca voi face o pauza mai mare pana data viitoare.

Pentru ca emotiile sunt foarte diferite - pozitive, negative - si la intensitate maxima. Colaboratorii sunt foarte diferiti, interpreteaza diferit acelasi mesaj, au asteptari si motivatii diferite. E greu sa urmaresti “firul rosu”, sa pastrezi imaginea de ansamblu in marea agitata a organizarii unui eveniment.

  

Greu dar nu imposibil. Practica si tactica te invata calea de la idee la posibilitate. De la posibilitate la reusita e un alt drum. Forestier.

 de la Raluca 

Pentru mine, egalitatea este…

O eticheta nelipita.

In Educatie inseamna prezumtia de egala capacitate intelectuala. Accesul la informatie.

In Munca inseamna prezumtia de egala capacitate de a alege si de a reusi intr-o cariera.

Puterea si manifestarile sale grotesti nu au ce cauta alaturi de egalitate. Conceptul de putere inlatura automat conceptul de egalitate. Manifestarile puterii anihileaza orice egalitate.

Egalitatea manifestata si cultivata in Educatie si in Munca poate duce la Putere de intelegere, la Putere inteleapta de decizie, la Putere de schimbare.

De exemplu, pentru a atrage mai multe femei in a urma o cariera in cercetare, Comisia Europeana a lansat in 2012 campania de comunicare “Stiinta: de-a fetelor!” care isi propune sa incurajeze fetele cu varsta cuprinsa intre 13 si 18 ani sa studieze stiinta. Fetele au tendinta sa renunte la Stiinta, Tehnologie, Inginerie si Matematica din diferite motive, legate in special de rolurile sociale pe care ele cred ca trebuie sa le indeplineasca sau pe care altii se asteapta ca ele sa le indeplineasca. Un alt motiv important este chiar modalitatea in care materiile amintite anterior sunt predate la clasa. Pentru a atrage si pastra studentii fete, institutiile stiintifice si educationale ar trebui sa-si reconsidere comunicarea externa si modalitatea de predare / invatare a materiilor din Stiinta, Tehnologie, Inginerie si Matematica.

Asadar pentru mine, egalitatea de gen inseamna complementaritate constientizata si acceptata apoi sustinuta public si promovata. Inseamna respect si o eticheta nelipita, cum spuneam.